Am plecat vineri seara (11.09) din Cluj cu bicicletele pe mașina lui Florin pana la o pensiune din Telciu (nu-i scriu numele pentru ca nu merita) unde urma sa ne întîlnim cu Misu pentru a porni dis-de-dimineața pe traseu.
Prima problema, centura Gherla (proaspăt inaugurata si închisă ne-a întîrziat cu aprox 30-45 min) a dus la a 2-a problema: rezervarea de la pensiunea de mai sus "s-a pierdut" și au dat camerele. Din bunătatea patronului am primit alte "camere" și un mic dejun din partea casei. Noaptea, Florin l-a pescuit pe Misu de la "gara" îndrumat fiind de un localnic cu privirea cam tulbure si o localnica care întreba "uniiie meret?"
Dimineața ne-am echipat și am plecat pe traseu pe la 10 - 10:30.
Prima problema, centura Gherla (proaspăt inaugurata si închisă ne-a întîrziat cu aprox 30-45 min) a dus la a 2-a problema: rezervarea de la pensiunea de mai sus "s-a pierdut" și au dat camerele. Din bunătatea patronului am primit alte "camere" și un mic dejun din partea casei. Noaptea, Florin l-a pescuit pe Misu de la "gara" îndrumat fiind de un localnic cu privirea cam tulbure si o localnica care întreba "uniiie meret?"
Dimineața ne-am echipat și am plecat pe traseu pe la 10 - 10:30.
La prima urcare, Pasul Setref (814 m), Cristi mi-a zis ca țăcănitul bicicletei lui Misu nu-i inspira încredere, asa ca, o coșarcă de la axul pedalier a cedat și ne-am văzut nevoiți sa cautam în Borsa, sambăta la 14, un service de biciclete (nu aveam nici chei pentru operațiunea asta si nici coșarcă de schimb). De la un service de mașini am fost îndrumați la piață "la rusi", de la rusi ne-am întors la service unde un bucureștean cu privirea fericita ne-a ajutat sa remediem problema în cele din urma cu o sudura în argon. Dupa 2-3 ore întîrziere am reluat călătoria cu urcarea pe pasul Prislop.
Urcarea pana la 1416 m și problema tehnica si-au spus cuvîntul astfel ca am ajuns în vîrf pe inserate.
Ne-am dat seama ca varianta 1 de traseu care includea și pasul Tihuta, numita popular si "cojones" a picat si împreună cu aceasta și cazarea plănuită lîngă Iacobeni (mai aveam cam 60 km). Asa ca am luat decizia sa abordam varianta "easy" care includea pasul Rotunda (1271 m) și sa oprim la prima pensiune întîlnită în cale. Ne-am echipat corespunzător și ne-am lansat intr-o coborîre nocturna în necunoscut. Un filtru de politie care viza probabil hoții de lemne ne-a îndrumat spre hotelul Maryo & Ema din Carlibaba unde ne-am cazat.
Dimineața am fost incantați sa mai vedem în fata pensiunii doi cicloturiști porniți din Moldova (Putna) și care se îndreptau spre Slovacia.
Am incalecat si am pornit inapoi in directia din care am venit pentru a ajunge in intersectia cu drumul DN17D pentru a urca in pasul rotunda. Urcarea de 7-8 km spre Rotunda este foarte placuta, totusi cred ca in zilele lucratoare, pe drumul de calcar se perinda autospeciale pentru transportul masei lemnoase. Coborarea spre loc. Valea Mare si Sant arata chiar mai bine decat urcarea.
Drumul se intalneste ulterior cu un firicel de apa pe care-l insoteste spre com. Sant.In Rodna am gasit o harta draguta a zonei in care erau marcate mai multe trasee accesibile pe bicicleta - din pacate nu am vazut harta si in librarii sau pe net asa ca o sa ne multumim cu o poza.
De la Sangeorz-bai drumul continua in relativa coborare pe valea Somesului Mare prin Nasaud pana in Salva unde am cotit dreapta spre Telciu. Am trecut prin satul Cosbuc unde am oprit cu casa memoriala a poetuluipentru a recupera masina si a-l plasa pe Misu la "gara".
In total am facut 205 km. Harta traseului:
Dani
